«
»


A bea cafea?

Scris la 30 ianuarie 2010

   A bea cafea? Cafeaua se soarbe gură cu gură, îndelung, începînd uneori de dimineață, de fapt cam întotdeauna, cînd cuvintele au nevoie doar de un mic brînci, un bobîrnac îndesat, ca să se alăture unul de altul în fraze parcă curgînd de la sine. Apoi vine a doua cafea, mai lentă, preparată la același aragz, pe același ochi, mereu același, nu aș face o cafea pe un alt ochi… o fi o superstiție… Cu a treia cafea revine tristețea, ziua dusă aiurea, iremediabil pierdută, cum îți pierzi, în fond, toată viața… și mai revine și lectura… groaza că vei muri fără să mai recitești cărțile-cult pentru tine… sau altele, noi, descoperite întîmplător (uneori după indicații extrem de mici, de neluat în seamă, numai că eu le iau, iau lectura foarte în serios… e viața, multiplele vieți în care nu te ofensează nimeni, nimic.. respiri liber prin foile altora, prietenii tăi adevărați încă din adolescență – atunci singurătate putea căpăta forme mortale, dar te salvai, te salvai, te salvai…). A bea cafea? A trăi întru CAFEA!

12 comentarii »

De aia raman eu la prima cafea mereu…

30 ianuarie 2010 | 18:32
diamantul alb:

A bea cafea…Pentru mine a fost asa ca un fel de joaca,ca o incercare sa vad daca m-am facut mare.Cafeaua instant,amara si fierbinte de dupa amiaza mi se pare asa ca ceva interzis,ceva ce nu face toata lumea,mai ales ca urasc diminetile zgomotoase ,cumva metalice si total inutile… si iubesc inserarea cu umbrele ei…
Viata adevarata incepe seara,parca m-am pregatit toata viata pentru ceva misterios am asteptat cumva o intamplare deosebita,o intalnire care sa-mi schimbe cursul vietii,am trait in tot acest timp cumva intr-un con de uimire si de incantare opus vietii banale monotone,asta m-a si salvat de la alienarea si incrancenarea pe care o vedem scrijelita in chipurile celor de pe strada…si cafe-cafe amara ca o otrava,care imi ascute toate simturile,ma face atenta la tot ce se intampla in jur….De multe ori studiez fetele oamenilor necunoscuti ,miscarile corpului si construiesc in jurul lor un scenariu,o poveste,astfel imi anim lumea si dau nastere unor povesti si personaje noi….
-Si cartile…o DA,cartile,cartile mele dragi in care am gasit mereu refugiu,prieteni tacuti,prieteni credinciosi.Cu ele am luat-o cumva invers, ca somonii care urca pe firul apei in sus….adica am citi de copil cartile ascunse in cufarul din podul casei bunicilor,un cufar mare de rafie impletita care pentru mine a fost lada cu comori ,insula secreta a copilariei mele,acolo am gasit cartile de psihologie,filosofie,comportament uman…reviste vechi,caiete din alte timpuri dar lasate nescrise,etichete cum nu se mai faceau ,timbre,scrisori,o lume intreaga era in cufarul din pod…Am citi de atunci toate manualele care urmau sa se predea in scoala generala si in liceu, stiam tot…

…Si bunica care ma dadea jos din pod disperata vazand cu ce imi ocupam verile de copil de scoala generala…si, da, beeam cu dansa si bunicul si fratele meu ,diminetile cafea…dar o cafea speciala cum nu am ami baut de atunci niciodata…avea buni niste pastile negre ca faringoseptul (cafea de cicoare) si le dizolva in laptele proaspat de vaca,poate ca acelea au fost singurele dimineti pe care le-am iubit cu adevarat….
Ramasesem sa spun despre carti…deci am inceput cu cufarul,si pe parcursul scolii am citit tot ceea ce era in scoala generala ,in cele doua licee,biblioteca judeteana…si la un moment dat nu mai aveam ce citi (plus cartile cumparate pe ascuns…) Am inceput sa caut reviste straine si acolo am gasit ceea ce de fapt am cautat toata viata;spiritualitate,fizica cuantica, bioenergie ,psihologia vietii moderne….oricat asi vrea sa mai citesc doar literatura nu mai pot,pur si simplu am trecut pragul SPRE ALTCEVA, spre suflet,spre spirit,am o pofta de cunoastere si de a asimila, de a intelege tot ceea ce suntem ca OAMENI, incat imi framanta fiinta….
Imi raman ca o ,,comoara,, de suflet scriitorii cititi cand eram tanara in liceu…imi ramane Proust cu ale lui ,,Fete in floaere,,..Puschin cu ,,Dama de pica,,..Dostoievschi cu ,,Crima si pedeapsa,,…Tolstoi ,Sthendal,Baudelaire,Balzac,Edgar Alan Poe,Silvia Plath…..etc. Dar acum caut ESENTA FIINTEI MELE,ma caut pe mine si DA cateodata ma regasesc si in cana adanca de cafea neagra si amara si da cand ies seara mai astept sa se intample un miracol

30 ianuarie 2010 | 19:25

Cafeaua a treia e cea mai deprimanta, intr-adevar! apoi trece si te miri cat e de tarziu in tine.

31 ianuarie 2010 | 11:56
unefille:

E crima si pedeapsa :Puskin,Dostoievski.ceaiul verde baut pe stomacul gol are acelasi efect ca transformarea k-ului in chi.MIe mi-ar fi placut sa o descopar pe bunica in cufar,mai tanara ca niciodata sa aiba obrajii calzi,sa nu miroasa a formol si sa ii mai citesc din poezii.Va place Bukowski?

4 februarie 2010 | 10:50
Alexa:

http://lumeacafelei.eva.ro/plantatia-lui-alexaxx1/ am nevoie de votul vostru sa-mi dezvolt plantatia de cafea!

12 martie 2010 | 16:49

O mica scapare la inceput „același aragz”; lipseste un „a”.
De ce toata lumea spune ca trebuie sa bei cafeaua putin cate putin, sorbit? Se pare ca nu stiu sa beau cafea. La mine intra precum apa si mereu primesc reprosuri.

16 martie 2010 | 15:24
Alexa:
18 martie 2010 | 19:52
CATALINA:

3 MONEDE PT ALEXA

21 martie 2010 | 9:16
Alexa:

mercic CATALINA!

23 martie 2010 | 11:38
Liz:

heheeee..eternele cafele…

24 martie 2010 | 18:33
Lasa un comentariu

Comentariu