«
»


Bluzorochiţa de luni (de dezvlotat)

Scris la 24 septembrie 2007

Purta bluzorochiţă albă peste blugi, era studenă la medicină, miştoacă dînsa, cu ceva liniştitor, de parca acuş-acuş ţi-ar fi făcut o tavă de plăcinte cu mere, fiind o mare cunoscătoare a tainelor cuptorului de la aragaz, le-ar fi răsturnat pe covor, rumene şi coapte bine, cleioase, şi te-ar fi îmbiat să faci dragoste acolo, strivindu-le şi însiropîndu-le cu fundul măricel în focul amorului frugal. Plus că în tot timpul ăsta nu şi-ar fi scos ochelarii ce-i dădeau un aer delicios de mioapă clipocitoare… Numele ei îmi aducea aminte de o altă femeie tînără, o puştoacă de 19 ani, elevă aceea, care-mi zdruncinase viaţa cu cîtva timp în urmă, cînd mai scriam versuri şi umblam ca nebunul prin camera , ascultînd o melodie dăruită de ea… „Iubita mea cu dos frumos…” Constat că nu mai am volumul în care e poezia asta… Caut să-mi aduc aminte…

Durerea schingiuie cuvîntul
Şi îl preface-n praf şi-n vînt
Dar unde-i roua şi pămîntul
Unde sînt Îngerii şi Sfîntul
Şi Dumnezeu cel trist şi blînd

Ce ne-ar învinge-n mila-i dulce
Iubita mea cu dos frumos
Un fulger sufletul ni-l zmulge
Ni-l năruie vrea să ni-l culce
Ni-l duce-n lacrima de jos…

Şi continua… iar eu mă roteam la infinit prin cameră, mă uitam în oglinda mare, cu urme de buze rujate lăsate anume pe suprafaţa clară, cu inimi… Nu mai am nici o iubită… pentru care să plec ca bezmeticul în cruciade… Şi-i o toamnă dureros de luminoasă, de tandră… plină de promisiuni frivole…

2 comentarii »

perplex:

Nu mai baga bucatzi de poezii prin texte ca ma plictisesc, bah! Hai sa traieshti!!!

26 septembrie 2007 | 23:06
alex b:

mai perplex, cum te-ai pierdut tu si ai ajuns pe blogul asta?
nu esti in masura sa dai asa sfaturi pe tonul asta

26 septembrie 2007 | 23:06
Lasa un comentariu

Comentariu