«
»


Constatare de hobbit..

Scris la 24 mai 2009

Singurătatea gangurilor înguste, duminica…

6 comentarii »

Un brotak:

Pasajele boltite, mereu oferindu-ti doar intrarea intunecata, din oricare capat ai porni, lunea…
E-n firea pasajelor sa-si tina departe lumina.

25 mai 2009 | 7:35

@Un Brotak: Brotakul poate parcurge locurile înguste și întunecate făcînd salturi mici și străduindu-se să ajungă la un loc cu umezeală, de pildă la o cișmea care picură rar, veșnic, prin curți interioare…

25 mai 2009 | 16:36
lungulescul:

Buna ziua. Ma numesc Lungu Catalin si locuiesc in Cluj Napoca. Sunt student la Facultatea de Litere din Brasov. Anul acesta vreau sa imi dau lucrarea de licenta, cu titlul „Blogul ca si forma de exprimare literara moderna. As dori sa am incuviintarea dumneavoastra pentru a reproduce si comenta cateva pasaje din blogul dumneavoastra, in cadrul lucrarii. De asemenea , daca sunteti amabila, mi-ar placea sa va adresez cateva intrebari referitoare tot la blog. Multumesc pentru timpul acordat.

26 mai 2009 | 21:43
Diamantul Alb:

Pasaje ,scuare….?strazi pietruite?
Magnifica seara,
Iti fac cadou o intreaga strada……………….

…o strada pietruita cu piatra cubica….cobor si din mers vad cerul albastru inchis-cerneala,si ma gandesc ,,Doamne si-au varsat ingeri calimara din care iau si scriu destinele oamenilor,,…multe inchise,albastru indigo,cateva albastre si pe ici pe colo cate un albastriu deschis de tot-senin.Luna sta aninata intr-un colt de nor si pare,asa,ca un croisant din care ai muscat putin dimineata si la-i uitat pe ceasca de cafe-cafe…e liniste, cand si cand mai canta cate un greier si imi dau seama brusc ca mereu am asociat cumva cantecul cu aromele,simt asta pentru ca nu ma mai imbata mirosul de liliac si salcami,si stiu ca primavara s-a terminat,.trec pe langa Buda bar,muzica ambientala magnifica ,prin geamurile-vitralii deschise spre strada se strecoara afara arome de ceai exotic si tutun fin, si surpriza serii,de undeva apare si trece pe langa mine un tiganus cu un brat de garofite rosii,raman cu gandul la ele si mai jos cu cateva numere de case Cafe-Tea bar,terasa deschisa,mese asezate in strada-muzica blue bluz cu acorduri de bandeon..imi vine sa cant si sa dansez asa in strada si zambesc privind vis a vis teiul care infloreste in acorduri sublime de muzica…inca patru pasi si visul se termina ..am ajuns in oras..aproape de lumea dezlantuita…

27 mai 2009 | 23:28

e totuna cu singuratatea gangurilor inguste, Noaptea.

19 iunie 2009 | 6:34
emil:

E miesul zilei,doar o raza de lumina,isi face drum printre cuvintele dispersate in camera intunecata,din pricina obloanelor dela ferestre,inchise de cu seara,si ajunghind la pat,jingas iti minghie pletele imprastiate pe perna. Stai la indoiala.Sa deschizi geamul si sa dai libertete cuvintelor acumulate peste noapte ori sa le culegi din raza,sa le pui pe hirtie ca apoi sa le oferi lumei?Fasia ingusta de lumina,plina de un numar infinit de particule al vorbirei este o dovada ca nu esti singur.Ghindul chit de ingust nu ar fi,dar este nemarginit.Bucura-te,ai inceput inca o zi,traeste-o chit mai mult,mai plin,necatind ca este duminica. Este doar sfirsit de saptamina,nu si de viata.!!!Nu esti singur,fiind-ca cu chit de departe nu am fi, atit de aproape sintem,poti crede ca-i asa.Si-ti mai spun una;Fiecare din noi care iti citim opera,iti traim clipele in care ai plamaduito, si aceste clipe sun multe, sint mii,milioane,sint multe vieti pe care le traesti.Sa ne traesti Bade!Suntem ai Tai!!! Culege cuvintele,deschide obloanele si incepe o zi noua,inca o zi pentru noi toti.Iti multumim!

14 septembrie 2009 | 0:08
Lasa un comentariu

Comentariu