«
»


Cum ne tot ducem noi c-o trăsurică…

Scris la 4 martie 2008

Trasă de fluturi, mai oprind la hanuri;

Ni-s zorii scurţi, după amiaza mică,

Amurgurile se lungesc în dulci bairamuri

Cu flori ce poartă mască din petale,

Şi cu pitici gheboshi şi cu scufie,

Din clopoţei sunînd a nebunie

Cînd le arăţi caldele tale şale,

Şi măscărici ce fac pe preşuri tumbe

În aşteptarea nopţii, şi balauri

Cu şapte capete-ncercînd să te dezbumbe

La sînii mici, muiaţi cu botu-n aur,

Şi cu iubirea noastră lin neruşinată

În care-mi eşti mereu bună de plată…

14 comentarii »

V.:

Îmi place „mereu” din ultimul vers, duce trăsura mai departe. Te face să crezi că măscăricii nu se vor opri din tumbe şi piticii nu-şi vor potoli scufiile gălăgioase, balaurii vor face rele după rele, iar plata va fi insuficientă, indiferent pe unde îi va duce călătoria fără sfîrşit.

4 martie 2008 | 9:55

@ V. : Da, trăsurica nu se opreşte niciodată, iar iubita rămîne veşnic „bună de plată”…

4 martie 2008 | 10:00
V.:

E bine şi că nu e „rea de plată”.
Dar una din două: ori primeşte ea prea multe daruri, ori ale ei nu se socotesc pe măsură! Oricum, continuitatea e dulce.

4 martie 2008 | 10:09

@ V. Ba se socotesc „pe măsură”, însă darurile vin mereu şi dînsa rămîne „bună de plată” întruna, nemaiprididind, scumpa de ea, să ţină pasul… Dar se străduieşte!

4 martie 2008 | 10:14
V.:

O avalanşă de bunătăţi. Să tot ai aşa datorii!

4 martie 2008 | 10:17
hobbitul:

@ V. : Dar să şi ai cu ce plăti e minunat! :smile:

4 martie 2008 | 10:21
Smeagoliţa:

Aşa şi eu cu Smeagol. El îmi dă păstrăv, eu îi dau clean, el îmi dă păstrăv, eu îi dau clean…
De ziua lui, îi dau eu păstrăv-curcubeu! Să văd cu ce vine apoi, cu vreo regină? (Asta nu se papă, da-i frumoasă, are aripioare colorate, o poţi pune ca broşă. Doar o zi, că se strică)

4 martie 2008 | 10:21
V.:

Şi expresia „înglodat în datorii” devine plăcută, sub aşa o avalanşă.

4 martie 2008 | 10:25
hobbitul:

@ V. Da, Smeagoliţa cred că s-ar potrivi să rămînă veşnic „înglodată în datorii”!

4 martie 2008 | 10:28

@ Smeagoliţa : Ei, cu tine mă înţeleg bine! Fă provizii mari de clean! :smile:

4 martie 2008 | 10:43
V.:

Vreau şi eu un crap-oglindă, din atîta bogăţie! Dacă nu-ndrăznesc prea mult…

4 martie 2008 | 13:50

@ V. : Să vedem dacă sînt crapi-oglindă în heleşteul marchizului! Dar un porcuşor-strugurel nu vrei? :smile:

4 martie 2008 | 16:08
V.:

O, cum să nu! Sper că grohăie drăguţ pe sub apă, scoţînd bule argintii.
Şi aş mai vrea doi crapi japonezi, unul alb, unul portocaliu-roşiatic, cu aripioare lungi, vălurite, să le-mpletesc şi să-mi fac un mărţişor.

4 martie 2008 | 16:26

@ V. : Peştii japonezi au voaluri unduite lent în apa transparentă; o să caut încet, să nu-i tulbur…

4 martie 2008 | 16:51
Lasa un comentariu

Comentariu