«
»


Cumplit de singur îngerul meu este…

Scris la 28 februarie 2008

Cînd tu adormi sau pleci în altă parte.

Atunci păduri de rouă îl desparte

De coapsele şi sînii din poveste.

Ziua se-ntunecă, soarele cade-n ceaţă,

Prin casă lucrurile-şi pierd măsura;

Oh, de-ai veni să le-nfierbînţi cu gura

Ta lacomă în zori de dimineaţă,

Să iei o cană shi s-o faci adîncă,

Sub tine paturile să se-nflăcăreze,

De bucurie razele-n suspin să-şi frîngă

Lumina peste trupurile treze,

Iubindu-se voios ca la-nceputuri

În proaspetele, caldele-aşternuturi…

2 comentarii »

V.:

Îmi place cana care se face adîncă.
E un motiv bun să te trezeşti dimineaţa.

28 februarie 2008 | 10:53

@ V. Cana se face adîncă de bucuria celei ce-i atinge buza fierbinte de cafea…

28 februarie 2008 | 15:06
Lasa un comentariu

Comentariu