Se tot întreabă, monoton, care e prima lectură (carte, mă rog!) din viaţa celui chestionat. Aş risca o altă întrebare: care aţi dori să vă fie ultima lectură? Timpul e scurt, aproape nu mai este: cu ce lectură doriţi să o mierliţi? Sau cu ce autor?
38 comentarii »
Lasa un comentariu
Faust
ESTI TARE PRIETENE. TINE O TOT ASA. SIEG HEIL DIN ORADEA
Maestre eu unu as vrea sa o merlesc facand amor sincer, dar de ar fi sa mor citind o carte la varsta asta cu gandurile si experineta de acuma cred ca imi doresc sa fie Vointa de putere alui Nietzsche.
Te rog ceva. Am iluzia ca intr-o zi am s aimi implinesc si visu meu, acela de afi scriitor. Un gand critic pe o monstra tacuta de scris din parta domniei vostre ar fi ceva interesant.
daca n-as mierli-o cu nabokov in brate, mai precis ADA SAU ARDOAREA, ar insemna ca am ratat scena finala. de fapt, pe asta as lua-o si pe drum… as termina-o in purgatoriu, cat timp partea acuzarii mi-ar insira pacatele.
n-ar merita, maestre?
aristo@ : merită! :mrgreen:
Cel mai bine e sa mori nauc. Recomand Critica ratiunii pure. :mrgreen:
prima e “Abecedarul”, iar ultima mi-ar placea sa fie “Mos Guna”.
Pe patul de moarte as putea citi, dupa ce as haladui dupa ea ceva timp, cartea lui Mazandarani, “Al o sutalea nume”, dar fara sa mi se impaienjeneasca ochii. As putea afla numele chiar inainte sa imi vina ceasul si as putea hotari eu daca sa mor sau nu in ceasul ala. :twisted:
cred ca Sabato… sau macar un sud-american… dar nu se poate sa mor si eu fericita? macar ca vaca :lol:
la medeleni
sau
cartea de nisip
amantii din bizant de mika waltari.sau jurnalul doctoritei aleia din vietnam, ce a fost tradus in engleza anu asta. sanatate. e prima data cand intru pe situ asta si o sa revin. am stat 6 ani in iasi, dar a trebuit sa ajung tocmai in austria sa va descopar
totusi, cel mai bine e sa mori IN SOMN citind pascal bruckner :mrgreen:
la floreasca muribunzii citesc libertatea
dan sociu@ : e cel mai sinistru răspuns! de fapt e un poem!!!
eu as mierli-o fericita cu Hesse
:roll: hobbit!
dan sociu vroia de fapt sa zica:
in cartierul floreasca ,muribunzii citesc ziarul libertatea
silvia@ : depinde de ce înţelegi prin a o “mierli”!
Povestirea aceea cu motanul vorbitor de Saki (Tabermor sau cam asa ceva…) E nevoie sa-tzi înveselesti un pic ultimele clipe si as vrea sa pot muri râzând…
:oops: Intru deci. Ma asez pe scaunas, imi pun mainile-n poala netezindu-mi rochita, privesc de jur imprejur, ma asigur ca nu-s in pericol si raspund cuviincios la intrebare… prima carte citita a fost o carte de povesti, nici nu-i mai stiu numele. O luasem de la biblioteca, avea o coperta frumoasa cu o zana sau ceva de genul asta si era foarte grea, iar eu eram un pic bolnavioara, in bucataria incalzita de la aragaz si un pic intunecoasa, care totusi, spre bucuria mamei, era destul de mare ca sa poata primi un pat. Si cum spuneam, atunci am avut pentru prima data ceea ce pot numi retrospectiv senzatia de lectura, un amestec complicat de bucurie, autonomie, singuratate si frustrare (cu vremea se vor adauga si alte ingrediente…)… asta s-a petrecut demult tare… dupa care, am pierdut cartea… ce mai istorie… si am urcat un deal scortos in genunchi ca s-o regasesc. Ma dusesem cu mama de Inaltare, cred, la o biserica de prin zona, care era cocotata pe un deal- ei bine, daca urcai dealul cu pricina in ziua cu pricina punandu-ti o dorinta, dorinta se indeplinea. Si, in inocenta mea, am ratat o asemenea ocazie si mi-am dorit, modest, sa regasesc cartea. Pe care nu am regasit-o. Asta despre prima mea lectura.
Cat despre ultima, ei bine, asta nu-i o intrebare usoara… Si-n plus, ma-ntreb daca chiar ai nevoie de o carte ca sa-nfrunti moartea sau ca sa-i dai savoare sau ca sa fugi de ea… dar pentru ca mi-am propus sa raspund cuviincios la intrebari, am sa raspund Mann si Dostoievski, si-un pic de Rushdie, si-un pic de tot, numai un pic de zapada de Pamuk, plus Saramago si multi altii carora inca nu le stiu numele… si daca trebuie sa ma decid doar pentru unul sau una, atunci mai bine nimic…
la floreasca io ierea s’o mierlesc fara autor.
pe urma cind am scapat de mierla, cineva mi’a spus niste versuri din topirceanu si era sa crap de ris. placut mod, daca ma gindesc bine.
descoperire abisala : Freud :twisted: pana la 30 de ani nu a :oops:
pai e simplu, eu inteleg prin a o mierli a ciripi vesel prin alte vazduhuri si zau daca hesse n-are scriitura ca o pana moale, numai buna la zburatacit
Silvia@ : spune-mi cîteva volume de-a le lui Hesse care ţi-au plăcut … da’ pe bune!
mi-ar placea sa mor citind Proust, Timpul regasit sau Craii de Curtea Veche. a muri cu dansa-ntr-insa mi se pare mai degraba o pedeapsa. pentru ca, oricat de ludic ai fi, oricat de plin de umor si cu gandul la sotii si la ţâţele doamenlor ai fi, cand vine moartea nu la sex te gandesti. moartea nu este un eveniment sexual.
Silvia: Narcis si Gura de Aur este o minune.
apropo de “mierliti”:
iar mierlitza fofirlitza
nu vrea sa se mierleasca
cu mierloiu fofirloiu
fofirlifoflenderoiu
Cu Andries Alexandru !
Il ascult si-l vad.
“…fara Tine,
Fara Tine, NU !”
Salut Emil !
Mi-am serbat ziua de patruji…
Am avut feeling-ul de “Vrajitoarele din Eastwick”: una a gatit iar celelalte doua au fost dupa cadou…
Cadourile sunt exceptionale si perfect alese…
Cele trei sunt superbe dar doar una e speciala. Ca trebuie, nu ?!
Bafta tie, Emil !
Si voua, melcisorilor ;)
Il scriu aproximativ pe Andries…
“Un fel de-a mai lungi
Cea mai frumoasa zi
Ar fi,daca m-ai putea… minti.”
PS: Emil, ai vazut cati Neica Nimeni scriu aci ?! Frate ! Eu primul ! The Leader of the pitful unknown pack…
Si se iau la tranta si se dau cocosi si cocosele (gainuse ar fi peiorativ, desigur…) in idei si in ganduri si-n citiri.
Ha ha !
Mai vazui dar imi reamintii.
Ha ha !
Emil, F**k the rest, You’re the Best !
pe bune: Lupul de stepa, evident, e cartea aia de o ai mereu in geanta si care iti gadila mereu o parte din minte, Narcis si Gura de Aur care chiar e o minune, nu mai retin cine a zis, Jocul cu margele de sticla care desi mi-a mancat zile bune la citit si sinapse asemenea mi-a lasat un gust extrem de placut si mi-a placut tare, tare mult din “Pe urmele visului (basme)” Faldum, cu omul care devine munte.
Silvia s-a exprimat :)
Foaarte bine !
Pup la Silvia !
Mi-e sila, ca veni vorba de exprimare, de oamenii care nu stiu limba materna: imi veni – mai deunazi – un baiet la angajare care imi baga in ceveu:
“retzea”
“mam ocupat”
“fericit ca stau in buc si ma intretin”
Colacul peste pupaza: 350 E (fiind nul tehnic).
He he !
Oh Tempora, Oh Mores !
Banul se face !!!
Nu se castiga !
Think again !
Ca veni vorba…
“Galosul”, autor: Mihail Zoscenko. Cel mai sincer autor: “Sa ma scuipi in ochi cititorule daca exagerez cu ceva realitatea.” Carte aparuta in 1968. Umor fara limite pentru care a platit cu viata.
Tragic destin!
Revin. Citatul a fost din memorie. Corect : “Sa ma scuipe cititorul in ochi daca exagerez citusi de putin”…
Nu era intrebare despre prima carte citita ci de cartea cu care-am dori sa murim.Oare cum citesc oamenii astia de aici ?.. Asa …pe deasupra?
…sa mai zic si eu ceva?
As alege Fanus Neagu. O fi bine, o fi rau..
Prima citita, daca memoria nu-mi joaca feste…. “Poveste cu un hobbit” :razz: :lol:
Cu o scriere din Borges, despre filfizonul zurbagiu
PS: Cine a castigat concursul cu cana semnata cu umoare albastra de hobbit?
(prima poezie pe care am citit-o a fost venere si madona, sterpelita din biblioteca bunicii mele pe cand aveam 6 ani;prima carte…a fost un volum de povesti al lui ispirescu, l-am primit de la tata pe la vreo cinci ani si un pic – exercitiu de memorie, de cand nu ma mai gandisem la asta..)
Cred ca mi-ar placea sa sucombez citind micul print, eminescu, robinson crusoe, cavalerii mesei rotunde si romanul adolescentului miop :grin: mi-as dori foarte mult sa mor copil.
Cineva, mai precis ’7nationarmy’, a mentionat un titlu: “Mos Guna”. Sunt interesat sa aflu mai multe detalii. Cum sa dau de acest text.