«
»


Dulceaţa florilor o ştie-n miez parfumul…

Scris la 25 septembrie 2008

Aoreolele ţin îngerii în viaţă

În spuza lor de raze, puţin creaţă;

Oh, ei mai poartă, pe aripi, doar fumul

Ieşit în zori din roua lin zbicită

De-un vînt lăsat să-şi facă-n cîmp de cap

De Puck ce-adormit într-un dulap

Şi-acum, trezit, la joacă îi invită

Pe toţi şi cu răbdare îi şcoleşte

Să fie durdulii şi potlogari,

Le dă ghinde de-azur, solzi vechi de peşte

Spre-a-şi auri iar sufletele mari

Şi-a ne păzi pe noi, nesăbuiţii,

De patimile moi ale-umilinţei…

4 comentarii »

si prin spini… macabru, ca de obicei… :)

25 septembrie 2008 | 13:55
tupeistu:

Dulceaţa florilor o ştim doar prin parfume…
Semnele scrise tremură-n auz
Şi-n valuri de mătasă cad de sus
Blândele raze-a soarelui-apune
Ce ne-nfăşoară carnea cu mirare,
Destinele ne leagă fedeleş.
În trup ne coace vechea-nfiorare
Şi pentru-o clipă chiar Bătrânul Pleş
Pare-a surâde în genunea-albastră
Şi ne trimite-un înger ca o nouă
Vestire ce-ngerunche-n faţa noastră
Spre-a ne spăla tristeţile cu rouă.

25 septembrie 2008 | 15:23

@ tupeistu : Place!!!

25 septembrie 2008 | 17:53
tupeistu:

iuuhuuuu! (nu m-am putut abţine :lol: )

25 septembrie 2008 | 18:04
Lasa un comentariu

Comentariu