«
»


E vremea broderiilor de ger…

Scris la 3 ianuarie 2009

Cristalele se-agață, mari, de ramuri

Și ne ciocnesc, chemîndu-ne, în geamuri,

Să-l vizităm pe Domnul Bijutier!

El ne va da inele de argint

Ce-or să ne strîngă visele pe viață,

Lungi coliere petrecînd pe-o ață

Perle ce-n veci ne leagă c-un alint

Și-adăpostesc în vraja grea a lor

Sufletul tău și-al meu, ca-ntr-o văpaie

Lin pîlpîind, care deși se-ndoaie

Iar se ridică-n cerul rupt de nori

      Frumoși, lin strecurînd dulci curcubeie

      Deasupra coapselor ce ni se-ncleie…


2 comentarii »

dudi:

as vrea ca omul pe care-l iubesc sa-si lege viata de a mea cu aceste versuri sublime

3 ianuarie 2009 | 17:10

E vremea broderiilor de ger…
A viselor ce ne ridica-n cer,
E vremea sufletelor inghetate,
A sufletelor incarcate
De doruri si iubiri furate,
De-mbratisari si despartiri fardate…

3 ianuarie 2009 | 18:13
Lasa un comentariu

Comentariu