«
»


Eu tot aştept să-mi cadă roua-n palmă…

Scris la 16 martie 2008

Să fiu iar gazdă fericită de cuvinte

În dup-amiaza nesfîrşit de calmă,

Cînd nici o rază nu se-ndoaie, nu mă minte,

Covoarele se-ntind blînd pe podele,

Oglinzile nu răsucesc în ele

Fiinţe tulburi şi cu gînduri grele,

Şi-n geam palpită fragede perdele,

Iubita mi se-alint-a mîngîiere

Şi-aşteaptă să o iau mereu în braţe,

Să-i spun lin vorbe pline de dulceaţă

Şi s-o îndop cu fructe şi plăcere,

Îngăduiţi de-un Dumnezeu ce picoteşte

Şi dînsul şi adoarme-n cer fireşte…

Lasa un comentariu

Comentariu