«
»


Eu tot muncesc şi-ţi făuresc în taină…

Scris la 7 martie 2008

Ciupici de aur, şiruri de mărgele,

Centuri de-ncins deasupra coapsei grele,

Cea mai de-argint şi străvezie haină

Pentru purtat prin casă dup-amiaza,

Cînd clocotesc pe scînduri moi covoare

Şi se izbeşte de oglindă raza

Deşi e groaznic cît de mult o doare,

Căci dînsa vine de la Dumnezeu şi-i pură

Şi-ar trebui s-o mîngîi ca pe-un înger,

Să-i dai mireasma ta, şi cu căldură

S-o oploşeşti la sînii cu dulci strîngeri,

În palme mici, de degete febrile,

Tu, cea mai proaspătă dintre copile…

5 comentarii »

V.:

Să vii aici după ce străbaţi bulevardul cu mărţişoare care miaună şi flori care cîntă e ca şi cum ai trece de la jocul cu mingea de cauciuc la privitul în glob de cristal.

7 martie 2008 | 16:01

@V. Mulţumesc; globurile de cristal închid în ele şi muzici nefiresc de limpezi…

7 martie 2008 | 16:19
V.:

…şi mici imperfecţiuni care dau frumuseţe şi valoare.

7 martie 2008 | 16:23


Tu, cea mai proaspătă dintre copile…
Ce-mi scalzi durerea în pupile
De simt cum doamna cu cumplita coasă
Învăluie în inima-mi de ciudă roasă
Un sentiment de dus cu zile
Gustat lasciv prin largi retine şi papile
De dinspre seară până după masă
Atunci când barba nu mi-e proaspăt rasă
Şi mintea mi se scade în idei facile
Transpuse-n versuri facsimile
De linişte masivă, planturoasă
De sforăit cu tot cu casă
Zdrobindu-mi rafinarea şi aducând cu sine
Păreri de rău pierdute în alcovuri fine.

O primăvară de iubire, vă doresc!

7 martie 2008 | 18:48

:roll: :wink: primavara de iubire.Cei care au pritena..

7 martie 2008 | 22:50
Lasa un comentariu

Comentariu