«
»


În pleoapa mea e-o oboseală dulce…

Scris la 21 februarie 2008

De-abia-mi înşir cuvintele pe pagini,

Ci tu mă chemi, îmi dărui dragi imagini,

Laşi trupul cald în patu-mi să se culce,

Mă amăgeşti cu păru-n lungi şuviţe

Cîrlionţate, scoţi din bluza caldă

Sînii tăi mici şi copţi de moi dorinţe;

Sufletul meu în şoldul tău îşi scaldă

Plăcerile îngăduite-ntruna;

Şi nu mai ştim nimic, e-o sărbătoare

Ce ne-nspăimîntă cu atîta bucurie.

Dar uneori apropierea noastră doare.

Şi mă trezesc în camera pustie,

Cu ochii storşi, cu mîinile-mi căzute,

Parc-aiurînd şi vrute şi nevrute… 

Lasa un comentariu

Comentariu