«
»


Mă trezeşte ploaia bătînd în geamuri…

Scris la 12 septembrie 2008

Apoi adorm iar, cu un gînd ce umblă pe sub vise: a venit toamna…

3 comentarii »

Te-ai gandit vreodata… ce-ar fi sa ploua pentru tine?

12 septembrie 2008 | 10:38
Flavi:

Eu stateam cu fata spre geam si o asteptam.
Ea nu intarzia sa vina , raspunzand la chemarea Altuia.
Ea , ploaia mi se infatisa cu gesturi timide, apoi lunecand tiptil pe geam, mi se descoperea goala in fata mea .
O priveam . Eram fara cuvinte.
Statea acolo neclintita.
Marturisesc ca la inceputul relatiei mele cu ploaia, m-am jucat, dar curand jocul s-a transformat in cantec, apoi in basm, cu final neterminat .
De ce in cantec?
Pentru ca picaturile de ploaie danseaza pe clapele pianului meu vertical, acela al ferestrei mele inalte.
Picaturile canta si sunt rezultatul unor lungi repetitii.
Ploaia este artista mea de gala, imbracata in rosu, si mereu canta in fata unui pian negru cu clape albe.
Frumoasa mea, sa -mi canti mereu!

12 septembrie 2008 | 21:40

Si ploaia trece prin sticla si prin perdele. Se intinde langa mine in pat, imi intra pe sub piele si isi face culcus in gandurile mele. O inserare, un vis ascuns, un simplu fi de iarba…

14 septembrie 2008 | 0:24
Lasa un comentariu

Comentariu