«
»


Ne-am rătăcit, pădurea îţi încarcă…

Scris la 7 martie 2008

Fruntea cu flori, braţele mici cu fluturi,

De-abia mai poţi de rouă să te scuturi,

E-o prăbuşire-a frunzelor moi parcă

Peste veşmîntul tău bombat la şolduri,

Şi veveriţe-ţi urmăresc, din crengi, tot pasul,

Iar cînd ne-oprim, din scorbure scot nasul

Balauri plini de lîncede imbolduri,

Vrînd să te fure, să te aibă-n umbră

La placul lor, solzoşi şi fără milă,

Pînă şi îngerii mai fac cîte o tumbă

Prin iarbă şi apoi te iau, copilă

Cîrlionţată, să te-ntindă-ntre izvoare,

Sub aripile-nchise-a-mbrăţişare…

Lasa un comentariu

Comentariu