«
»


Nu mai ţin seama de nimic, şterg oboseală…

Scris la 9 februarie 2008

Ca pe-o sudoare de pe fruntea-mi plină

De gînduri moi în a-ţi surprinde poala

Rochiei dulci, cînd coapsa ţi se-nclină.

Şi-mi iau tovarăşi Îngerul şi Dracul,

Spre-a-ţi priponi dorinţele în preajma

Mea făr’delege, mîngîindu-ţi cracul,

Bîndu-ţi din gură roua şi aghiazma

Salivei calde, vălurind sub buze;

Mai chem şi Anul Şobolanului să îmi ajute

Zilele grele, clipele confuze,

Oglinzile ce te închid în ele mute,

De nu mai pot să-ţi pipăi pe-ndelete

Trupu-nvelit în cîrlionţi de plete…

Lasa un comentariu

Comentariu