«
»


O, Moartea Bună e ca o uitare…

Scris la 17 mai 2009

A gîndurilor tot mai greu de-nchis

În cîte-un flutur ce-a-nvățat să zboare

Fără de grijă, lin, peste abis,

Și-i ca și roua rotunjit-alene

Pe frunzele lucioase de-un zmeu blînd

Sau de o zînă care-și poartă-n gene

Comoara lor, prin pajiști moi cîntînd,

Sau ca un  glob de păpădie luată

De dulci zefiri ca să se spargă-n vis,

Acolo unde nici nu ni-e permis

Durerea s-o-nțelegem vreodată,

     Ci doar culegem fragi și mari căpșune

     Și ciupercuțe tremurînd de-nțelepciune…

Lasa un comentariu

Comentariu