«
»


Poveştile ne-ntărîtau la zbenguilei…

Scris la 6 februarie 2008

Te ascundeai prin scorburi căptuşite,

Lăsîndu-ţi numai păru-n dulci sfieli

Pe-afară, speriată că te-nghite

Un zmeu îmbătrînit în solzi şi-n rele,

Cu ghioaga zimţuită-n fragi sau mure,

Chiar vreun balaur sîsîind, să-ţi fure,

Lungind limbi mov şi învîrtind aiure,

Oh! şapte capete, mătasea din perdele,

Şi solniţa cu sare, şi ibricul

Clipocitor, unde-ţi fierbeai miresme

De ciumafaie, ca să ai vedenii

Cu îngeri preaslăvind în zori buricul,

Cu diavoli linguşindu-te la glesne,

Cu fluturi încîlcind clipele vremii…

Lasa un comentariu

Comentariu