«
»


Scrisoare veche (transcriere)

Scris la 16 mai 2008

În dup-amiezi penibil de confuze

Poeţii autentici bat din buze

Că nu sînt publicaţi în metropolă

Dar beau un vermut alb şi se consolă

Lipind la chelneriţe pe popou

Vechi mărci poştale, apoi scriu din nou

Pe şerveţele de hîrtie mov

Scrisori lui Ţepeneag şi lui Dimov

Sau invers, lui Dimov şi Ţepeneag,

În timp ce printre vacile ce rag

O fată-n praf stă fără precauţii

Dezvăluindu-şi tot misterul roz al Puţei!!!

(11 – IX – 1967)

6 comentarii »

tupeistu:

:mrgreen: „misterul roz al Puţei!”… nu mai uit expresia!
ce revelaţie am avut când am descoperit că femeile au puţă :oops: vorbeam acum de revelaţia lingvistică, adik de sensurile cuvântului puţă :lol: în orice caz, versul ultim mi-a adus aminte de o descoperire lexicală recentă, un cuvânt ce ascunde o întreagă filozofie psihanalitică:

dacă în vis cumva ţi-apar
cutii, casete, vreun sertar,
precum şi altii spaţii-n care
se pot depozita obiecte,
ei bine, toate-aceste-aspecte,
pentru herr freud, sunt semne clare
că ţi-a surâs în somn norocul
pe care, zis-a şi balzac,
femeile l-ascund în locul
cel tainic dintre crac şi crac.
şi pentru-a nu uita nicicând
onirica interpretare,
limba cunoaşte un cuvânt
ce-i sinonim pentru casetă
şi în acelaşi timp regretă
de a avea şi-un paronim
ce n-am putea să-l amintim
căci am muri de ruşinare
şi poate n-am găsi firidă
să ne ascundem. aşadar
cuvântu-acesta plin de har
Se recomandă frust: pixidă* .
*pixidă = casetă (pentru bijuterii) cf. Noul dicţionar universal al limbii române, 2006

16 mai 2008 | 16:11

@ tupeistu: o să caut să văd şi eu „pixida” aia…

16 mai 2008 | 17:18

@ tupeistu : Ca să nu lăsăm oamenii cu ochii în soare! Pixida are doua accepţii. 1. Casetă sau cupă acoperită , care servea în trecut la păstrarea bijuteriilor sau a împărtăşaniei. 2. Tip de fruct în formă de capsulă, care se deschide după coacere printr-un căpăcel sau prin ruperea în două.
Deci lucrurile sînt mai complicte… nu pricep de ce ar trebui să înlocuiesc o pizdă cu o pixidă!!! Bănuiesc că prima e mai interesantă, totuşi…

16 mai 2008 | 17:45
tupeistu:

pai nu trebuie s-o înlocuieşti, hobbitule… era un suport mnemotehnic pentru cuvântul pixidă, în sensul acela de casetă. cât priveşte trimiterea la Freud, ca să aduc ochii oamenilor înapoi la minunăţiile de pe pământ, există un vis al unei paciente a lui, Dora Giesl, unde apare următoarea secvenţă: casa în care locuia ia foc, mama ei îşi roagă soţul să-i recupereze caseta de bijuterii, dar acesta îi replică: „refuz să salvez viaţa mea şi a celor doi copii pentru caseta ta de bijuterii”. în analiza respectivului vis, Freud afirmă că imaginea unei casete de bijuterii e un simbol oniric destul de uzual pentru organul genital feminin (nu putea să-i zică pizdă, că-l dădeau afară din medicină, şi-aşa avea săracul destule de tras cu teoriile lui buruienoase )…şi da, dacă mă gândesc bine, cred că şi mie îmi pare mai interesantă pizda decât pixida… doar că atracţia paronimică pixidă(…pixdă…)-pizdă mă bagă în confuzii periculoase atunci când întâlnesc cuvântul pixidă (de atracţia teoriilor psihanalitice ce să zic, aia te bagă direct la balamuc, doar Freud se plimbă la braţ cu Scaraoţchi, nu? :lol: )…

…tocmai ce-mi amintii de nişte versuri argheziene superbe:

„Si-a dezvelit sărind
Bujorul negru şi fetia.
Parcă s-a deschis şi s-a închis cutia
Unui giuvaer, de sânge.”

17 mai 2008 | 1:18

@ tupeistu : E de adăugat continuarea la versurile lui Arghezi : „Aş pune gura şi aş strînge!”

17 mai 2008 | 7:27
tupeistu:

:oops: :grin:

17 mai 2008 | 11:49
Lasa un comentariu

Comentariu