«
»


Sîmbătă tristă, provincială…

Scris la 15 noiembrie 2008

Nopțile nedormite toată săptămîna se aduna în cea de vineri spre sîmbătă. O violentă durere în parte stîngă, precordială, apoi iar rutina zilei și veșnica așteptare… Cred că voi reciti Îngerul de gips. Prima dată am făcut-o la Dolhasca, unde Mugur venise cu manuscrisul dactilografiat, aflat în lucru… Drumul lui Minda spre Mia Fabian, parcă nesfîrșit, m-a fascinat atunci… Bunavestire, În absența stăpînilor… De fapt prin tot ce a scris, dacă ai răbdarea să citești, se vădește laba de leu a unui foarte mare scriitor.

X

Ciudat, ieșit afară, uit să cumpăr pîine, ieri am uitat să cumpăr mere, e ceva care m-a tulburat adînc, mi-a dereglat cele mai intime mecanisme. Un soi de deznădejde apărută brusc… Pentru a scăpa de ea, după vechea mea rețetă, folosită de nenumărate ori, ar trebui să descriu această deznădejde, pulverizînd-o în cuvinte. Dar pe atunci eram doldora de cuvinte! Acum mă plictisește tăndăleala asta a memoriei, mi-e lehamite să mai fac eforturi inutile, nici nu știu cum mă va cuprinde iar, și cînd…

X

Transparența după amiezii de noiembrie, după o dimineață cețoasă, mă mai îndeamnă să insist… însă mîna e moale, fraza se scurge fără fior, virgula se clatină…

11 comentarii »

Smeagoliţa:

Sînt bune şi pauzele dintre virgule… De stat în hamacul prins între doi stejari, de gîndit la biblioteca de frunze.

15 noiembrie 2008 | 16:56
mariana:

un poet ca brumaru nu are cum sa fie trist ori depresiv. si chiar de este, nimeni nu-l intelege.

15 noiembrie 2008 | 19:30

Când am plecat din Iaşi acum 2 luni nu ştiam ce o să mă aştepte în Bucureşti. Fotoliul se afundă tot mai mult, mâinile încep a mirosi din ce în ce mai mult a hârtie de carte, iar faţă de dumneavoastră nici măcar mere sau pâine nu mai cumpărăm…
Începem să devenim melci, iar casa se încolăceşte în jurul nostru. Uităm de mere sau de pâine, păcat că timpul nu uită.
Ce e mai bine? O sâmbătă provinciala sau de capitală?

15 noiembrie 2008 | 22:19

Eh, vine iarna, atâta tot…Vreme numai buna pentru citit și pentru ascultat muzici amestecate (de demult, de vreo câteva secole, de peste tot, din lumile vechi)…cu pisicile îngrămădite în brate, fiindcă și lor le place muzica asta, de care lumea de azi nu mai știe mai nimic…

15 noiembrie 2008 | 22:40
Casandra:

Ştiu o reţetă contra depresiei… şi atunci vin şi cuvintele, şuvoi, de nu mai pot fi oprite, nu te lasă nici în somn… Uffff… dar e păcătoasă rău!!! :oops:

20 noiembrie 2008 | 15:34
mat_hab:

si care e reteta asa de pacatoasa?

21 noiembrie 2008 | 13:27

Oricine oboseste uneori, chiar si marile minti si talente. Oricine se tulbura uneori, chiar si poetii (sau mai ales ei)… :) Sa aveti o iarna frumoasa, ca toamna deja se sfarseste. :)

23 noiembrie 2008 | 13:44
Casandra:

Depresia, ce pacoste… banala,
(am suferit si eu de ea: belea!)
si am dorit sa scap, dar ca o boala
de mine ca si scaiul se tinea.
Pierise orice chefa de chef, si-anume
nici noaptea nu dormeam, iar ziua… of!
nu mai stiam nici zilelor pe nume,
simteam doar cum m-ar strange un pantof
exact cand as fi vrut s-o iau la fuga
si ajutor cerui… asa, firesc
s-a indicat un vin de buturuga
si, cica, ahhh… sa ma indragostesc! :oops:

24 noiembrie 2008 | 18:59
Casandra:

mda… noiembrie este cenusiu si deprimant. aici a nins…
cu toate acestea, ma gandesc ca trece iarna si vine primavara…

24 noiembrie 2008 | 19:04
Casandra:

sper ca se stie de gluma…
oricum, cand vine iarna, ma gandesc cu oarecare speranta, la primavara.

24 noiembrie 2008 | 19:13
mat_hab:

mmm..un vin bun, o iubita tandra si pulpoasa..depresie? povesti de iarna si de stat in pat…
citeva lumanri in seara, o samba care te invaluie si iubita care te stringe in bratze…
la munca oameni, iubiti-va!!

24 noiembrie 2008 | 20:50
Lasa un comentariu

Comentariu