«
»


Trăiesc în spaimă şi în bucurie…

Scris la 29 februarie 2008

Mereu îmi chem iubita să-mi vorbească,

Să-şi prindă păru-n coama-i aurie,

Lin fluturată peste viaţa mea lumească,

Şi-o rog să se despoaie de veşminte,

Să-i socotesc dorinţele pe sînii

Proaspeţi şi calzi, strînşi în căuşul mîinii,

Pe-albeaţa şoldurilor rotunjind fierbinte

Un vis ce ni-e mereu la îndemînă,

De Dumnezeu ştiut şi dat doar nouă

În dimineţele spuzite-n rouă,

La fiece sfîrşit de săptămînă,

Cînd îngeri mai dorm, ne lasă-n pace

Să facem tot ce sufletului place…

1 comentariu »

nemesis:

ooh! ce frumos! :mrgreen:

2 martie 2008 | 0:54
Lasa un comentariu

Comentariu