«
»


Vorba lui Cehov…

Scris la 19 mai 2008

„… nu-i bine să împiedeci oamenii să-şi iasă din minţi.” Posibil că au şi ei nevoie, mai ales cei sensibili, de un soi de „relaxare”, dacă o putem numi aşa, fiindcă numai relaxare nu e la balamuc, dar, oricum, mai schimbi mediul… al naibii mediu, ce să zic… Îţi faci „numărul”, te linişteşti, vezi că tot acasă e mai bine, e infinit mai comod, decît la spital… Ca să fiu sincer, cred că o boală mintală, deprimarea de exemplu, poate fi ţinută în frîu, doar gîndidu-te la ce mizerie ai suferit în timpul internarii, nu mai doreşti să ajungi pe mîna asitentelor, a infirmierelor, în halat, înconjurat de oamenii de altfel de treabă, mă refer la bolnavii aceia atît de cuminţi, uitindu-se seara la filmul dat pe ProTV… (Fiindcă doar canalul ăla era accesibil la balamuc!) Cehov o spune în felul lui clar şi crud, e de gîndit dacă cinismul nu-i venea tocmai de la boala lui, tuberculoza…

2 comentarii »

tupeistu:

toti cei care isi fundeaza filozofia de viata pe observatii psihologice fine asupra celor din jur si de ce nu, asupra lor insisi, ajung cinici. in definitiv, teoriile freudiene sunt o culme a cinismului. in ceea ce-l priveste pe cehov, cred ca cinismul precede boala. daca nu ma insel, primele crize de hemoptizie le are la terminarea facultatii, in 1884. or, pana la acel moment, a scris o sumedenie de schite si povestiri strabatute de un cinism din soiul cel mai autentic…

19 mai 2008 | 20:48

@ tupeistu : Posibil, dar cred că boala şi, de pe la vreo 30 de ani, perfecţiunea la care ajunge (curg un şir de capodopere din el!), augmentează aşa-zisul cinism, care e de fapt o foarte fină şi necruţătoare formă de cunoaştere, cum de fapt şi spui… Chestia cu Sahalinul e un soi de eliberare de propriul lui talent, o sastisire de care a suferit, mai spectaculos, Rimbaud… rezolvată în cazul lui printr-o fugă definitivă… Cehov totuşi s-a intors la scris…

19 mai 2008 | 21:17
Lasa un comentariu

Comentariu