doar dacă rişti să superi toţi părinţii din lume şi admiţi că odraslele nu sunt deloc angelice, neprihănite, ingenue etc. oamenii se pervertesc unii pe alţii în timp, însă e nevoie de un substrat, un rău pre-existent sau o predispoziţie naturală la rău pentru a germina întunericul din noi.
Depinde de ce presonaj reprezinta fiecare;Inger sau demon?!si ce tema are ,,carnavalul,,!Un titlu,absolutamente orientativ;Iluzia vietii?!Ma intreb doar….la safrsitul piesei ramane sa numaram,cati ingeri cti demoni?!..si daca e remiza?!
8 ianuarie 2011 | 22:15
gheo:
Alina are altă teorie şi eu cred în ea, măcar că îl contrazice pe Gombrowicz. Odată o să v-o povestesc.
La mulţi ani!
Teoria mea este că maturitatea nu este altceva decât învăţarea fricii. Maturitatea nu înseamnă niciodată mai multă înţelepciune, ci mai multă frică, mai multă prevedere, mai multă experienţă…
Să mai încerc o sculare din adormirea cea de fire…
Padibumdărâmcambum
Bună-i zeama cea din fum
De-o plânge zăvoaiele
Cu lacrimi cât oaiele
Şi cresc verde păsuiele
Când le mulge duruiele.
Şi le cântă cintiţa
Când le smulge jintiţa.
Aţi văzuta un Brumar
Chiuind la cârciumar
Pentru-o sticlă de Cotnar?
Că de-un timp caut căhui
Să o scot la căpătâi
Zdrăngănind fesfesele,
Mirosind flocoşele.
N-ati vazut un Hobbit care merge noaptea la culcare,Printre frunze de sulfina si petale de verbina?!In culcusuri moi de muschi, de licheni verzi-albastrui.
Astepatand ca dimineata soarele sa-i spele fata.
‘n curcubee de culori si miresme dulci de flori…
Haide hobbite te-arata,la lumina inc-o data…
Sa ne depeni amintiri despre ingeri de safir!
24 februarie 2011 | 12:40
deepiny:
fiindca stiu ca nu timpul va este limitat si ca am indraznit sa pretind ceva, chiar daca n-am lasat aici cititndu-va decat, mai de mult, o singura urma
bb amina inca nu e un copil deghizat. la 4 luni jumate… efervescenta idee, altfel. oare ce va face ea printre masti si umbre si cum va sti sa se joace cu propria masca si propria umbra? proaspata mamica, deh. le mai iau si asa.
Eu nu mi-s deghizata, eu ma arat asa cum sunt: copil de 20+ ani. :))
20 ianuarie 2012 | 10:23
Passiflora21:
Eu ma deghizez zilnic…azi un rid…maine o cuta pe frunte…si tot asa…dar copilul din mine nu moare!
27 ianuarie 2012 | 14:26
Lasa un comentariu
Comentarii recente
Bibliotecaru: Astăzi, prin viscol, pe la chindie E timpul cosmic de scris o poezie.
Passiflora21: Imi place la nebunie poezia lui Emil Brumaru…”Sonet geluit c-o tarantula”! Super!
cherecharlott: Mie “Sa cunosti o femeie” mi-a schimbat,intr-un fel, viata. Intr-o perioada in care voiam sa ma redescopar, cartea asta mi-a oferit un nou sens.Oarecum m-a dezmortit. Iar scriitura...
Passiflora21: Eu ma deghizez zilnic…azi un rid…maine o cuta pe frunte…si tot asa…dar copilul din mine nu moare!
Passiflora21: “Pe-a bunele”…nu se mai vad? Indiscret inger! Superba poezia!
doar dacă rişti să superi toţi părinţii din lume şi admiţi că odraslele nu sunt deloc angelice, neprihănite, ingenue etc. oamenii se pervertesc unii pe alţii în timp, însă e nevoie de un substrat, un rău pre-existent sau o predispoziţie naturală la rău pentru a germina întunericul din noi.
vorba aceea: …cine uita sa mai fie copil!..
Pai corect barbatii sunt niste copii cu pretu jucariilor mult mai ridicat …
Buna vorba tre sa mi-o insusesc … am voie ?
Depinde de ce presonaj reprezinta fiecare;Inger sau demon?!si ce tema are ,,carnavalul,,!Un titlu,absolutamente orientativ;Iluzia vietii?!Ma intreb doar….la safrsitul piesei ramane sa numaram,cati ingeri cti demoni?!..si daca e remiza?!
Alina are altă teorie şi eu cred în ea, măcar că îl contrazice pe Gombrowicz. Odată o să v-o povestesc.
La mulţi ani!
@Gheo : La mulți ani! Sînt curios care e teoria Alinei!!
Eu nu mă deghizez… :D
Teoria mea este că maturitatea nu este altceva decât învăţarea fricii. Maturitatea nu înseamnă niciodată mai multă înţelepciune, ci mai multă frică, mai multă prevedere, mai multă experienţă…
Toti oamenii mari au fost copii insa putini isi mai aduc aminte…Antoine de Saint-Exupéry
În labirintul timpului
Omul este un răgaz colorat
Între două secunde gemene.
Chiar da! :D
Să mai încerc o sculare din adormirea cea de fire…
Padibumdărâmcambum
Bună-i zeama cea din fum
De-o plânge zăvoaiele
Cu lacrimi cât oaiele
Şi cresc verde păsuiele
Când le mulge duruiele.
Şi le cântă cintiţa
Când le smulge jintiţa.
Aţi văzuta un Brumar
Chiuind la cârciumar
Pentru-o sticlă de Cotnar?
Că de-un timp caut căhui
Să o scot la căpătâi
Zdrăngănind fesfesele,
Mirosind flocoşele.
Nu am intrat de mult. Mă bucur să descopăr aceeaşi activitate intensă şi buna dispoziţie.
Imaginea asta e cea mai reprezentativa pentru ceea ce simt cand citesc ce spui aici http://shoppers.ro/i_feel_like.jpg
Copii deghizati în oameni batrâni sau invers? Aici nu-i prea clar.
N-ati vazut un Hobbit care merge noaptea la culcare,Printre frunze de sulfina si petale de verbina?!In culcusuri moi de muschi, de licheni verzi-albastrui.
Astepatand ca dimineata soarele sa-i spele fata.
‘n curcubee de culori si miresme dulci de flori…
Haide hobbite te-arata,la lumina inc-o data…
Sa ne depeni amintiri despre ingeri de safir!
fiindca stiu ca nu timpul va este limitat si ca am indraznit sa pretind ceva, chiar daca n-am lasat aici cititndu-va decat, mai de mult, o singura urma
* fiindca stiu ca timpul dvs este limitat
Eu sunt deghizat in asasin platit.
bb amina inca nu e un copil deghizat. la 4 luni jumate… efervescenta idee, altfel. oare ce va face ea printre masti si umbre si cum va sti sa se joace cu propria masca si propria umbra? proaspata mamica, deh. le mai iau si asa.
Frumos, foarte frumos scris.
chiar deloc :) uita-te in jur . dar mai ales deschide ochii !
“Puloverul” are masura copilului, maietre?
Citatul este lasat la voia intamplarii, caci se pot face multe imterpretari. Din cauza aceasta mi se pare confuz…
@aommee : Citatul nu e deloc dat întîmplător.
mai corect ar fi fost:,,toti sintem niste deghizati”
sarbatori Pascale luminoase ,pace in suflet si o primavara verde si inmiresmata va doresc.
Cu mare drag de dumneavoastra.
M
Eu nu mi-s deghizata, eu ma arat asa cum sunt: copil de 20+ ani. :))
Eu ma deghizez zilnic…azi un rid…maine o cuta pe frunte…si tot asa…dar copilul din mine nu moare!