«
»


Zi grea…

Scris la 18 iunie 2008

Caut modalităţi de-a-mi reprima tristeţea…

6 comentarii »

leac…

tristetea se reprima prompt,
cu o cafea si-un strop de rom…
se-ademeneste muza pe peluza
si cu nesat si satisfactie
se suge tita cu multa inspiratie

18 iunie 2008 | 7:49

Din cate am constatat, tristetea vine cand vrea si pleaca doar atunci cand vrea ea. As face ceva sa-ti alung tristetea. Ce zici de niste tumbe? Nu prea ma lasa incheieturile, dar sper sa reusesc.
Eu cand vine tristetea, o iau ca pe un privilegiu ce mi s-a acordat pentru a ma putea bucura mai apoi de clipe frumoase (atunci cand vin fluturi sau ingeri, dupa caz, dupa vointa loteriei). Nu este o metoda brevetata, dar daca vrei sa incerci, iti dau licenta fara sa-ti pretind ceva in schimb :).

18 iunie 2008 | 11:36

http://bogdan-tzigan.blogspot.com/2007/12/real-is-love.html

o modalitate de a reprima tristetea. apropo de elegia sifonului… sunt un admirator al poeziei dumneavoastra. nu zic mare, pt ca nu am citit cat as fi vrut din ceea ce ati scris. multumim pentru poeziile de pana acum si mult succes pe viitor, domnule hobbit!

bogdan tzigan

18 iunie 2008 | 16:29
metodistik:

modalitati de a alunga tristetea:

1)
– plimbari cu tramvaiul
pe o ruta mai putin obisnuita(+sendvici la pachet & ceai sau cafea in termos)
2)
-o ora jumate stat
cu picioarele in sus pe perete (in salon acasa).
3)
-mers
pe jos sprijinit in baston cu aspect extrem de sofisticat.
(exemplu de aspect / baston /sofisticat: cu insigne lipite pe el ca pe geamantanele de voiaj . de prin toate marile orase)
p.s.
interesat de plimbãri pe la alte bloguri?

18 iunie 2008 | 23:41
musette:

de ce esti trist?

22 iunie 2008 | 23:53
Ironistul:

Nu exista.

26 iunie 2008 | 16:17
Lasa un comentariu

Comentariu